Vila Șuțu – Povestea maură a Constanței

Vila Șuțu din Constanța te invită să descoperi povești din istoria orașului pe care poate nu le știai. Cu o priveliște uluitoare asupra mării, care pe atunci uda chiar baza clădirii, vila Șuțu rămâne o emblemă a litoralului. Dacă încă nu ai reușit să vezi această atracție turistică din Constanța, și te gândești dacă merită efortul, te invit să descoperi mai multe despre frumoasa clădire în cele ce urmează!

• Unde se află vila Șuțu?
• Cine a construit vila Șuțu?
• Povestea vilei Șuțu
• Vila Șuțu în interior
• Ce s-a întâmplat cu vila Șuțu după moartea prințului?

Unde se află vila Șuțu?

Pot să îți spun că nu va fi deloc greu să o găsești. Ea chiar îți va atrage privirile dacă te plimbi în zona Portului Turistic Tomis. Ridică-ți ochii spre faleză, în partea stângă, și vei remarca o vilă splendidă, cu un balcon în arcade și acoperiș în formă de bulb, scări ce coborau mai demult lin spre mare și geamuri în formă de gaură a cheii. Oricine o privește rămâne pentru o clipă cu gândul la briza caldă din Damasc și curmalii de acolo.

Nu sunt multe clădirile în stil maur din Constanța. De aceea, merită să te oprești cu privirea asupra acestei clădiri deosebite. Dacă vrei să o vezi mai îndeaproape, mergi pe strada Krikor Zambaccian, și chiar în capătul străzii vei regăsi clădirea ce veghează faleza de mai bine de un secol.

Cine a construit Vila Șuțu?

Vila a preluat numele proprietarului ei, prințul Mihail Șuțu. Poate că numele familiei Șuțu îți este cunoscut. Ei bine, trebuie să știi că Mihail Șuțu a fost fiul lui Costache Șuțu, fost Ministru al Finanțelor și strănepot al lui Mihai Șuțu, de trei ori domnitor al Țării Românești și o dată al Moldovei.

La rândul său, și Mihail Șuțu, a ocupat funcții importante, care i-au întărit renumele la vremea sa. A fost Director general al Poștelor, Consilier la Înalta Curte de Conturi și Chiar Director și Guvernator al BNR. Dar Mihail Șuțu este în primul rând cunoscut ca o un om de cultură. Aceasta deoarece iubea profund istoria țării și, în special, istoria antică a orașului de pe malul mării. Colecționa vestigii istorice, monedele antice fiind la loc de cinste pe etajerele casei sale. Fiind un numismat pasionat, în scurt timp Mihail Șuțu devine membru al Academiei Române și membru titular al Societății Regale de Numismatică din Marea Britanie.

Așadar, acum ai o idee mai clară despre cine a fost Mihail Șuțu. Dar de să fi ales el acest loc pentru construirea vilei sale?

Nu este greu de înțeles, având în vedere că aici tatăl său avea deja o proprietate destul de extinsă, unde își construise o reședință temporară. Așadar, farmecul mării la atras și pe prințul Mihail la a se stabili aici, și așa a făcut. Chiar a locuit în vila ridicată în 1899 până la finalul vieții sale, în 1933.

Povestea Vilei Șuțu – Între legende și istorie

Era de neconceput ca un loc atât de deosebit, cum este malul mării, să nu fie încărcat de legende. De aceea, legenda spune că exact unde a fost așezată temelia fundației vilei Șuțu a existat în perioada otomană un debarcader. De aici, erau urcate în corăbiile turcești cele mai frumoase fete ale Dobrogei, spre a fi duse la Curtea Sultanului. Se spune că multe dintre ele preferau să își curme viața, aruncându-se de pe faleza înaltă, decât să sufere această rușine. De aceea, zona a primit denumirea de Debarcaderul Virginelor. Tot legenda spune că în jurul anului 1900 acesta a fost distrus în urma unei furtuni și nici urmă nu a mai rămas din el.

Că are sau nu un sâmbure de adevăr această legendă, nu știm. Cert este că Mihail Șuțu a luat cea mai bună decizie când l-a contractat pe arhitectul grigore Cerchez pentru a face planurile casei. Grigore Cerchez era vestit în epocă pentru clădirile proiectate în stil neoromânesc, însă aici a ales o cu totul altă abordare.

Viziunea sa modernistă a conturat planurile unei vile cu două etaje, demisol și turnuri crenelate. Inspirația maură (arabi din vestul Europei) se remarcă din existența crenelurilor dantelate, coloanelor cu capiteluri, cupolei în formă de bulb, balconului cu arcade si multe alte elemente specifice.

Cu siguranță, prințul Șuțu și-a dorit o reședință originală, cum nu se mai vedeau pe străzile Constanței care era în plin avânt la acea vreme. Iar Grigore Cerchez a reușit să îi satisfacă pretențiile. De fapt, arhitectul a fost atât de încântat de propria lucrare încât și-a construit propria vilă, în același stil, chiar lângă vila Șuțu.

Vila Șuțu în interior – Oare cum arăta bijuteria de pe faleza Constanței acum un secol?

Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă această clădire ar fi fost reabilitată și pusă în circuitul turistic. Cum este cazul palatului Șuțu din București. Azi Muzeu Municipal, clădirea din București poate fi admirată și la interior. La Constanța lucrurile sunt încă departe de a fi așa. Tot ce putem face este să ne imaginăm cum arăta această frumoasă vilă maură în interior. Recent a existat o inițiativă cultură de a deschide porțile ferecate ale clădirii și a admira, doar pentru o seară, interiorul vilei Șuțu. Totuși, cred că ce este acum este foarte departe de ceea ce exista atunci când prințul Mihail s-a stabilit aici.

De fapt, documentele arată că vila era bogat ornamentată la interior, inspirația maură fiind chiar mai evidentă o dată ce pășeai pragul vilei. În centrul vilei se regăsea o cameră de zi foarte spațioasă pe două nivele, care dădea spre terasa cu arcade. Cât de încântător trebuie să fi fost să îți bei ceaiul ascultând muzica valurilor izbindu-se de zidul clădirii!

La etaj se aflau dormitoarele iar deasupra turnului vilei se afla o terasă descoperită. Demisolul clădirii era folosit pe post de pivniță, fiind cunoscut faptul că prințul era mare iubitor de vinuri rare. Remarcabil este că subsolul adăpostea centrala clădirii, care încălzea pe timp de iarnă caloriferele din fontă ale clădirii. Nu multe vile se puteau mândri cu așa ceva. Era destul de confortabil să fii musafir al prințului Șuțu.

Pe lângă toate acestea, imaginează-ți ornamentele cu arabescuri, bulbii arabi de deasupra ușilor, tavanele pictate în alb și verde, scările din lemn masiv și toate vestigiile istorice ce înțesau casa. Cred că era o plăcere să privești în jur. Chiar și Theodor Pallady, vărul Mariei Cantacuzino, soția prințului, obișnuia să stea aici, pictând valurile mării de la balcon.

Ce s-a întâmplat cu vila Șuțu după moartea prințului?

După moartea lui Mihail Șuțu, survenită în 1933, clădirea intră în posesia Academiei Române, așa cum și-a dorit proprietarul. De fapt, dorința prințului a fost de a crea în interiorul vilei sale un muzeu de arheologie unde să poată fi admirate toate comorile trecutului.

Însă, cum știm prea bine, curând Ciuma Roșie a împânzit estul Europei, iar în 1944 clădirea este ocupată de armata sovietică. În 1948 trece prin procesul de naționalizare pentru ca mai apoi să devină Casa regională a Creației Populare și Bibliotecă. Toate până în anii ’70 când aici se instalează Consulatul Republicii Socialiste Cehoslovacia. A rămas sediu de consulat până în 1993. De atunci și până în 2005 a fost sediul Curții de Apel. După numeroase proceduri complicate, în 2011 reintră în posesia moștenitorilor lui Mihail Șuțu. În prezent, aceasta a fost vândută către un proprietar particular, care, sperăm noi, are în plan să îi redea măcar o parte din gloria de altădată.

Deși acum nu poate fi vizitată în interior, te invit să o vezi măcar pe dinafară. Reamarcă aspectele arhitectonice de inspirație maură menționate mai sus. De asemenea, mergi și pe strada paralelă pentru a vedea și casa proprie a arhitectului construită în același stil. Ca să-ți fie mai ușor, am creat un tur care include și aceste atracții turistice din Constanța pe care îl poți face singur!

Împărășește cu noi, în comentarii, impresiile despre această clădire-simbol a perioadei de înflorire a Constanței. Și nu uita să o incluzi pe lista atracțiilor pe care vrei să le vezi în oraș. Cu cât vei varia mai mult activitățile pe care le faci în Constanța, cu atât te vei îndrăgosti mai tare de acest oraș încărcat de povești!