Castelul Reginei Maria din Mamaia – Emblema uitată a monarhiei

Castelul Reginei Maria din Mamaia, sau Vila Regală, așa cum mai este numită, amintește și azi de anii prosperi ai monarhiei. Cine s-ar fi gândit că un ținut arid și nisipos ca Mamaia va fi ales de însăși Regina Maria pentru a-și construi o reședință? Totuși, iubirea pentru mare ce a rămas în inima Reginei încă din copilărie a îndemnat-o să își dorească o reședință la Mamaia.

Astfel, în 1926, după 3 ani de muncă, este inaugurat Castelul Reginei Maria din Mamaia. Stațiunea Mamaia își câștigase deja faima de destinație estivală deosebită. Totuși, aici nu exista niciun spațiu de cazare, ci doar niște cabine din lemn pentru băi. Astfel, Castelul Reginei Maria reprezenta punctul central al stațiunii, fiind cea mai impresionantă clădire construită aici. În ciuda acestui fapt, Regina nu a locuit la castel. Cum s-a ajuns aici și care este povestea Vilei Regale? Hai să aflăm împreună!

• Când a fost construit Castelul Reginei Maria din Mamaia?
• Cum arăta Castelul Reginei Maria în epocă?
• Interiorul Palatului Regal din Mamaia
• De ce renunță Regina Maria la Palatul Regal?
• Palatul Reginei Maria din Mamaia devine Palatul Principesei Elena
• Castelul Reginei Maria în perioada comunismului
• Castelul Reginei Maria din Mamaia azi

Când a fost construit Castelul Reginei Maria din Mamaia?

Castelul Reginei Maria din Mamaia a fost construit la inițiativa Reginei între 1923-1926. Era puțin după ce Regele Ferdinand și Regina Maria fuseseră încoronați ca Regi ai României Mari. Pe atunci , reședința lor de la Constanța fusese cumpărată de către Primărie pentru a fi folosită drept Curte de Apel. Astfel, familiei regale i s-a oferit în schimb un teren imens de 30.000 mp în înfloritoare stațiune Mamaia pentru a-și construi o reședință de vară.

Deși Regele Ferdinand nu era mare iubitor de mare, preferând alte locuri din țară, mai potrivite pentru stilul său sobru, Regina Maria a fost cea care și-a dorit mult o reședință aici. Se spune că ea s-ar fi îndrăgostit de Mamaia după ce ar fi făcut o plimbare călare pe nesfârșita întindere de nisip fierbinte. Dar nu este de mirare că Regina avea o iubire aparte pentru mare. Deși fusese născută în Anglia, crescuse pe insula Malta. Cu siguranță, peisajele marine admirate în copilărie i-au sporit dorința de a locui din nou pe malul mării.

Sursă fotografie: Wikipedia

Astfel, arhitectulului italian Mario Stoppa îi revine responsabilitatea de a crea schițele Vilei Regale. Având promise 4% din valoarea lucrărilor, arhitectul italian a lucrat cu multă sârguință la ce avea să devină Palatul Regal. A rezultat o clădire ce îmbina într-un echilibru perfect stilul mediteranean cu cel balcanic, chiar oriental. Cu siguranță, simțul artistic al Reginei Maria și-a pus amprenta asupra clădirii. Aceasta supraveghea îndeaproape lucrările, venind la Mamaia cel mai des călare.

Cum arăta Castelul Reginei Maria din Mamaia în epocă?

Neapoata Țarului Alexandrul al II-lea al Rusiei și a Reginei Victoria a Marii Britanii trebuia să aibă o reședință pe măsură pe litoral. De aceea, Mario Stoppa a proiectat o clădire generoasă cu 35 de camere, demisol, parter, un etaj și mansardă. Întregul palat avea aproximativ 5.000 mp. La demisol se aflau 16 camere, o baie, spălătorie și garaj. La parter se aflau 12 camere, bufet, garderobă, 3 terase cu deschidere spre mare, o sufragerie imensă cu balcon și 8 băi și toalete. La mansardă se mai aflau 7 camere și o baie. nu au fost uitate nici utilitățile moderne, la vremea aceea palatul având încălzire centrală.

Vila regală se remarca prin deschiderile largi spre mare și liniile orizontale. Ferestrele mari, poziționate tot pe orizantală, dădeau impresia de contopire cu peisajul. Turnul vertical era cel care atrăgea privirile, fiind și elementul ce aducea o notă de orientalism.

Sursă fotografie: Poveștile Mării Negre

De asemenea, clădirea era înconjurată de un teren de 1,5 ha, unde a fost amenajată o grădină cu gazon și trandafiri, alei din piatră și o fântână. Arhitecții grădinii au fost tot italieni: Antonio Moraldo și Carlo Actis.

Cum este descris interiorul Palatului Regal din Mamaia

Istoricul Florin Anghel povestește că Regina se îngrijise ca fiecare cameră să fie decorată în stil și culori diferite. Draperiile, sticlăria de epocă și mobilierul aduceau o notă aparte fiecărei încăperi. Pereții erau decorați cu tapițerii vechi de in englezești. De asemenea, erau expuse colecțiile de picturi în acuarelă ale Împărătesei Maria a Rusiei, bunica Reginei Maria. Ne putem imagina pentru o clipă bogăția de culori ce dădeau viață și personalitate fiecărui colțișor al Palatului Regal. Vasele venețiene din porțelan alb și sobele de teracotă olandeză completau decorul.

Mobilierul era de cea mai înaltă calitate, unele piese fiind de colecție chiar și pe vremea aceea. Saloanele pregătite pentru Majestatea Sa Regele Ferdinand erau decorate în stilul Biedermeier, un stil german influent de design de mobilă. Stilul se baza pe principii utilitare, cu linii curate și decorațiuni minimale.

Ne-o și putem imagina pe regina Maria petrecând o după-amiază călduroasă de vară în sufrageria imensă și răcoroasă a palatului, încăpere ce pe vremea aceea avea vedere spre mare. Nu știm dacă a făcut vreodată acest lucru. Dar ce știm sigur este că Regina obișnuia să organizeze concursuri de călărie pe plaja pustie dintre Midia și Tașaul. Oare cât de fastuoase erau petrecerile de premiere ținute la Palat?

Regina Maria renunță la Palatul Regal din Mamaia

Fascinația Palatului Regal nu durează mult. Acest lucru s-a întâmplat din mai multe motive. În primul rând, Regina Maria ajunge să cunoască Balcicul și se îndrăgostește de acest loc pitoresc. Pe atunci, Balcicul era parte a României Mari. Poate că acest mic orășel din Bulgaria de azi îi amintea mai mult de copilăria ei din Malta. Cert este că Regina se refugiază la Balcic, unde își construiește un mic castel, lăsând în urmă Palatul Regal din Mamaia.

Mai mult, în mai 1927 este ultima vizită a Regelui Ferdinand la Mamaia. Acesta va deceda pe 20 iulie 1927, când se pierde și farmecul Palatului abia inaugurat. Ne putem imagina sentimentele Reginei care nu mai putea veni aici cu inima împăcata. De aceea, decide să îi ofere Palatul Principesei Elena, nora sa, și fiului acesteia, Regele Mihai, un mic copil pe atunci. Chiar Regina Maria nota: “Amintindu-mi de propria-mi dorință fierbinte să am ceva al meu, am dorit să aibă și ea o casă netăgăduit a ei“.

Astfel, Regina Maria păstrează pentru ea doar 3.000 mp, unde își construiește o mică vilă, numită Casa Dalga, ce tradus înseamnă Valul Negru. Aici mai venea Regina la începutul toamnei cu fiica ei, Arhiducesa Ileana și cu damele ei de companie, pentru a se bucura de mare.

Castelul Reginei Maria din Mamaia devine Palatul Principesei Elena

Palatul Regal a rămas în istorie cu numele Reginei Maria, cea care a avut inițiativa construirii lui. Totuși, cea care a stat mai mult la Palat a fost Principesa Elena. Între 1927 și 1932 s-a bucurat de câteva veri deosebit de frumoase și liniștite petrecute aici. Nisipul fierbinte și răcoroasa odihnă a Palatului îi atrăgea să petreacă destul de mult timp pe litoral.

Din această perioadă sunt și vestitele poze cu Regele Mihai și Philip, ducele de Edinburgh, cel care avea să devină soțul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. De fapt, membrii caselor regale ale Europei obișnuiau să se viziteze des, iar de cele mai multe ori erau primiți la Palatul Regal din Mamaia. Aici obișnuiau să vină în vacanțe Regina Sofia a Greciei și fiul ei, Regele Paul, Regina Mărioara a Iugoslaviei și chiar mareșalul Jozef Pilsudski, conducătorul Poloniei interbelice. Ne putem imagina câte decizii politice și dinastice s-au luat între pereții acestui Palat de pe malul mării.

Totuși, nici Regina-mamă Elena nu se bucură prea mult timp de Palat. Mariajul său cu Carol al II-lea era deja în declin, acesta abdicând în favoarea idilei cu Elena Lupescu. Totuși, în 1930 Carol al II-lea sesizează o oprtunitate de a recăpăta tronul. Astfel, revine în țară cu obiectivul de a le înnlătura de la putere pe mama sa și fosta sa soție, Elena, de care nu era încă divorțat.

Reușește să facă acest lucru pentru ca în 1932 Principesa Elena să fie nevoită să își vândă toate proprietățile din România și să se mute la Florența. Astfel, Palatul Regal din Mamaia este vândut câtre Armata Română cu 27 milione de lei. În schimb, Principesa Maria achiziționează Vila Sparta din Florența, unde se stabilește până în 1940. Palatul Regal din Mamaia devine Club al ofițerilor din cadrul Flotei de Hidroaviație.

Castelul Reginei Maria din Mamaia în timpul comunismului

Castelul Reginei Maria din Mamaia este ocupat de către armata sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La plecare, în noaptea dintre 1 și 2 noiembrie 1944, armata sovietică vandalizează clădirea, jefuind-o de toate obiectele de valoare.

În perioada comunistă ce a urmat clădirea este naționalizată și folosită drept casă de odihnă pentru oamenii muncii. La finalul anilor ’70 Castelul Reginei Maria devine clubul preferat al turiștilor germani. Aceasta este și perioada când se amenajează piscina din fața clădirii.

Interesant că deșii comuniștii sunt recunoscuți pentru antipatia purtată monarhiei, au păstrat în stare foarte bună aceste clădiri de patrimoniu. Problemele mari au apărut după Revoluție, când clădirea a căzut într-o stare cumplită de degradare.

Oare ce va aduce viitorul pentru Castelul Reginei Maria din Mamaia?

Nu știm să răspundem la această întrebare. Tot ce știm este că în martie 2022 s-a emis hotărârea ca această clădire de patrimoniu să revină în posesia Statului român. Această hotărâre a venit în urma unui amplu litigiu survenit în urma privatizării monumentului istoric în anul 2003. Acesta a fost anul când Mamaia S.A. a vândut Castelul Reginei Maria din Mamaia către societatea Light System pentru suma derizorie de 150.000 de euro. Acest lucru în condițiile în care doar bunurile din interior valorau jumătate din sumă. Astfel, Palatul Regal a fost vândut la prețul unui apartament.

Mai mult, vânzarea acestuia s-a realizat fără acordul Ministerului Culturii. Fiind declarat monument istoric din 1992, vânzarea acestuia se putea face legal doar cu aprobarea Ministerului Culturii. Din acest motiv, în 2018 Ministerul Culturii a cerut în instanță anularea contractului de vânzare din 2003. În tot acest timp, clădirea a fost exploatată fără milă, având rol de restaurant, bar sau chiar club de noapte.

În martie 2022 ICCJ a decis întoarcerea monumentului în proprietatea Statului. Nu știm dacă să ne bucurăm sau nu. Putem spera doar ca Statul să se implice într-un mod mai activ în conservarea și integrarea acestei clădiri de patrimoniu în circuitul turistic. Balcicul a dovedit că se poate păstra vie moștenirea monarhiei. Până când și România va dovedi că se poate, putem doar să ne plimbăm pe lângă curtea Castelului Reginei Maria din Mamaia și să ne imaginăm strălucirea și fastul pe care l-a avut cândva. Același lucru îl facem, din păcate, și cu clădirea Cazinoului din Mamaia. Deși triste astăzi, aceste clădiri au povești interesante pe care merită să le cunoști!