Cetatea Histria – De ce să o vizitezi măcar o dată?

• Ce poți vizita ca turist la cetatea Histria?
• Prima perioadă din existența Histriei
• Primii 150 de ani din existența cetății
• Perioada clasică si era elenistică din istoria Histriei
• Histria – orașul roman
• Cetatea Histria în perioada romană târzie
• Abandonarea Histriei și dezvoltarea centrului de vizitare turistică

Cetatea Histria, “preastrălucita” cetate a milesienilor veniți din Asia Mica, își descoperă și azi tainele celui ce pășește pe malul lacului Sinoe. Astăzi doar un sit arheologic, cetatea Histria poate fi pe drept numită “Pompeiul românesc”. Distanța dintre Histria si Constanța este de doar 65 de km, dar odată ajuns aici trebuie să știi că te afli pe teritoriul celui mai vechi oraș atestat istoric din România.

Cetatea Histria a luat ființă pe acest mal al lacului Sinoe, pe atunci golf al Mării Negre, in jurul anului 657 î.e.n sau 630 î.e.n, sursele fiind puțin diferite.

Așadar, secolul VII î.e.n aduce pe malul vestic al mării temerari greci din Milet, veniți cu aspirații înalte, speranțe si eternul foc al cetății, care trebuia depus in urbea nou-formată. Astfel, Histria devine simbol al “miracolului grecesc”, reprezentând un catalizator al civilizației pe aceste meleaguri euxine. Preluând denumirea celui mai important fluviu din regiune, Istros, cum numeau grecii Dunărea, Histria a ramas etern legată de apă.

Ce poți vizita ca turist la cetatea Histria din județul Constanța?

Ajungând la Histria, vei observa o întindere imensă, de 65 ha, presărată cu vestigii antice impresionante.

Vei putea vizita zidul vestic de apărare, cu turnurile si bastioanele sale, ruinele fostelor temple grecești, cartierele de locuințe, străzile pavate, locul termelor romane si bazilicile creștine, inclusiv cea episcopală.

O plimbare pe străzile fostei Histrii te va aduce cu milenii înapoi, când forfota orașului făcea ca mugetul mării ăa nu mai fie auzit.

Muzeul Arheologic Histria, fondat în 1982, expune piese deosebite descoperite la Histria și în regiune de-a lungul veacului de săpături arheologice. Aici vei observa amfore, inscripții, vase ceramice perfect conservate, basoreliefuri decorate, altare etc.

Sunt remarcabile fragmentele fațadei templului grecesc descoperite la Histria și reconstitit în interiorul muzeului.

De asemenea, tot în muzeu ai ocazia să vezi un imens monument din piatră, înalt de câțiva metri, ce meționează Sfatul cetății și magistrații importanți.

O vizită la muzeu te va ajuta sa îți conturezi și mai bine imaginea a ceea ce reprezenta cultura elenă și romană pentru întreaga civilizație.

Cât timp să îți rezervi pentru a vizita cetatea Histria? Poate cî într-o ora și jumătate poți vizita sit-ul arheologic și muzeul. Poate că îți vei dori să te oprești și la cherhanaua de lângă muzeu pentru un meniu pescăresc. Sau poate vrei să vizitezi și crama din curte.

Cu siguranță, ai nevoie sa îți rezervi suficient timp pentru a te bucura așa cum se cuvine de farmecul marii cetăți a milesienilor.

Prima perioadă din existența Histriei

Istoria Histriei a fost marcată de perioade de înflorire, care au alternat cu cele de distrugere. Oricum au stat lucrurile, cert este că cetatea s-a bucurat de 13 veacuri de locuire permanentă, până în secolul VII e.n. Masivele atacuri avaro-slave și colmatarea golfului cu nisip au adus Histria in ruină. Totuși, importanța acestei cetați glorioase la vremea sa, a fost scoasă la lumină începand cu anul 1914. Deși identificată încă din 1868, săpăturile sunt demarate in 1914 de marele iubitor de istorie Vasile Pârvan. Din 1914, deci de mai bine de un secol, săpăturile în acest imens muzeu in aer liber, greu de egalat în întreaga Europă, sunt încă în desfășurare.

Academicianul Răzvan Teodorescu chiar afirma: “Fiecare generație va avea datoria să se adâncească în povestea adevarată a celui mai vechi oraș de pe teritoriul României”.

Primii 150 de ani din existența cetății Histria

Primii 150 de ani de existeță ai Histriei, corespondenți ai perioadei arhaice, au fost linistiți, oferind cadrul propice pentru dezvoltare. Cetatea era angrenată intens in raporturi comerciale cu cetățile din zonă, importând vin și ulei, si exportând grânele aurii ale Dobrogei. Întinsă pe o suprafață de aproximativ 70 ha, cetatea respecta modelul grecesc de organizare. Așadar, existau doua zone principale: zona sacră, sau acropola, dedicată venerării divinităților grecești, și zona civilă, populată cu clădiri de locuințe. Se pare că acropola se afla pe o veche insulă stâncoasă, astăzi unită de țărm.

Viata vechilor greci gravita in jurul divinităților pe care le adorau. Astfel, milesienii au adus cu ei la Histria cultul zeităților, Apolo Tămăduitorul fiind considerat protectorul cetății. De asemenea, întemeitorii Histriei se inchinau lui Zeus si Afroditei, numeroase statuete ale acestora fiind astăzi expuse în muzeul de lângă sit-ul arheologic.

Din punct de vedere administrativ, Histria beneficia de un Sfat al cetății și o adunare de magistrați. Prima distrugere cunoscută a Histriei a avut loc in sec. VI î.e.n , intre 514-513 î.e.n, si este atribuitî fie perșilor, fie sciților. Histria trebuie acum sa renască pentru a-și continua strălucirea în acest colț de Dobroge.

Perioada clasică și era elenistică din istoria cetății Histria

Histria este abia la început de drum, și, cu forțe reînnoite, revine ca cetate de seamă. Mărturie stau monedele batute în cetate, datând chiar din perioada clasică. Așadar, aflându-te la Histria, ești pe locul unde au fost emise primele monede proprii de pe actualul teritoriu al României. Primele monede au fost de bronz, urmate de monede de argint datând din 480-475 î.e.n. Aversul monedei de argint înfățișează un vultur pe un delfin, probabil Apolo Delphinos. Această reprezentare, împreună cu legenda IΣTPI, au devenit simbolul orașului. Reversul monedei prezintă două capete umane, alăturate si inversate. Această monedă este unică în toată lumea greacă, înfățișându-l pe Apolo, Istros sau Pontos.

Emisiunea monetară poate fi corelată cu apartenența Histriei în Liga maritimă de la Delos. Cert este ca in anul 425 î.e.n, în vremea lui Pericle, Histria si Callatis sunt menționate in cadrul celei de-a doua Ligi maritime. Restransă la 30 ha, Histria iși continuă parcursul istoric.

Perioada elenistică – perioada de maximă înflorire pentru cetatea Histria

Dupa anul 362. î.e.n, controlul asupra regiunii este preluat de Macedonia, prin Filip al II-lea. Puțin mai târziu, în jurul anului 339, Histria suferă o nouă distrugere si este parțial dezafectată. Dar se reface din nou, întocmai precum pasărea Pheonix. Era elenistică, ce incepe acum si durează până în sec I î.e.n, este perioada de maximă înflorire a Histriei. Incinta restransă de doar 10 ha nu indică nicidecum un regres, ci mai degrabă o densitate mai mare a populației si raporturi comerciale mai intense.

Friza cu 8 divinitati descoperită la Histria in 1994 și expusă în muzeu înfâțișează cele mai importante zeități adorate aici, inclusiv Apolo, Zeus Polieus și Afrodita.

In această perioadă, Histria se implică intens in acțiunile politice ale vremii. Odată intrată sub influența generalilor lui Alexandru, Histria se implică în revolta cetăților pontice împotriva lui Lisimah. In această perioadă stralucită din istoria cetății, numărul maxim de locuitori ajungea la 25.000.

În anul 260 î.e.n, cetatea Histria se aliază cu Callatisul în încercarea de a prelua controlul asupra Tomisului. Bizanțul se dovedește câștigător, iar cetățile pontice se supun. La finele epocii elenistice orașul este din noua atacat de bastani. Anii 73-71 î.e.n aduc pe scenă conflictul dintre Mithriades al Vl-lea Eupator si romani. În urma acestuia, romanii preiau controlul asupra regiunii, inclusiv asupra Histriei, până la Burebista. Dupa asasinarea lui Burebista, controlul este preluat de împăratul roman Marc Aureliu.

Cetatea Histria – orașul roman

Orașul roman se întidea pe o suprafață de numai 7 ha, suprapunându-se orașului grecesc. Cetate de seamă a provinciei romane Moesia Inferior, Histria devine unul dintre primele centre ale dezvoltării romanității de pe teritoriul actual al României. Încep să apară noi magistraturi si edificii impresionante, precum termele romane. Deși în jurul anului 50 e.n, Histria sărăcește fiind cunoscută doar pentru comercializarea de pește sărat, aceasta renaște odată cu dominația împăratului Hadrian.

Incep să apară instituții de sport – Gimnasium- și culturale – Museion. Secolul II e.n aduce cu sine construirea unui nou zid de incintă și complexul ce astăzi este cunoscut ca Terme II.

Un secol mai târziu, în perioada dinastiei Severilor, locuitorii cetății o numesc: “Prea strălucita cetate a histrienilor”.

Totuși, tot acest secol este marcat de una dintre cele mai grele distrugeri suferite de cetate. In anul 251 e.n. are loc devastarea cetății de către hoardele carpo-goților, distrugere menționată chiar în izvorul literar “Istoria Augusta”. Dar pentru Histria încă nu a sosit sfârșitul, ea mai are încă timp să strălucească.

Cetatea Histria în perioada romană târzie

După distrugerea din 251 e.n, are loc penultima refacere a cetății. Acum se construiește o nouă incintă a cetății, străjuită de un zid cu 7 turnuri si 2 porți. Piața mare a orașului, centrul activităților cetății, avea formă de trapez si era delimitată de importante clădiri publice si private. Templele ridicate in cinstea lui Apolo, Zeus sau Afrodita încep să fie înlocuite de bazilici creștine. Astfel, Histria devine un focar de difuziune a creștinismului în zonă. Și astăzi pot fi remarcate bazilicile paleo-creștine din zona estică a cetății, dar și bazilica civilă construită în sec. IV e.n.

În timpul Împăratului Constantin cel Mare, în secolul IV e.n. se reface zidul cetății si turnurile acestuia. Aceasta este perioada cand apar noi cartiere iar vechile terme sunt repuse în funcție.

Totuși, perioada de inflorire nu durează mult, pentru că în 378 e.n Histria este din nou distrusă. Cu greu mai renaște de sub dărâmături, ca o ultimă sforțare.

Invaziile barbare nu au nicio milă, hunii devastând tot ce prindeau în calea lor. Dovadă a renașterii Histriei după aceste distrugeri stă descoperirea Bazilicii Episcopale, descoperită in 1969. Dimensiunile impresionante ale acesteia, de 60 metri lungime si 30 metri lățime, sunt remarcabile pentru dezvoltarea Histriei de atunci. Existența acestei bazilici demonstrează devenirea Histriei ca Centru Episcopal în sec. VI e.n. Totuși, Histria începe să cedeze sub povara grea a invaziilor și a înnisipării golfului, care acum nu o mai leagă de lumea bogată a Europei și a Asiei.

Abandonarea Histriei și dezvoltarea centrului de vizitare turistică

În secolul VI e.n deja începuse sa se vorbească despr Histria la timpul trecut. Ultima perioadă de înflorire trecuse iar acum se consemnează: “Histria, cândva o preaputernică cetate”. Locuitorii cetăți numărau abia câteva mii. Secolul VII e.n face ca atacurile avaro-slave să ducă la abandonarea definitivă a cetății. În imediata apropiere, pe locul Istria-sat, se fondează o localitate cu caracter rural, locul de așezare al foștilor locuitori ai cetății.

Cetatea Histria a decăzut lăsând locul altor cetăți înfloritoare. Dar amintirea ei a rămas. Azi, pe malul lacului Sinoe, încă se înalță coloane și ziduri ce ne trimit cu gândul la epoca de înflorire a Histriei.

Tu ce ai remarcat atunci când ai vizitat cetatea?