Descoperă cetățile din nordul județului Constanța și Peștera Casian

Întreaga zonă a Parcului Carol I are o încărcătură istorică deosebită. Chiar dedesubtul Edificiului Roman cu Mozaic, vei descoperi intrările magaziilor portuare ce depozitau mărfurile tranzacționate în anticul Tomis. Remarcă intrările boltite de secol IV e.n. și trăinicia construcțiilor romane.

Mergând înspre faleza Cazinoului, la câteva zeci de metri depărtare, vei observa ceea ce a mai rămas din faimoasele terme romane de la Tomis. Deși zona este îngrădită pentru a fi protejată, chiar și de la distanță poți observa orificiile din pereți care facilitau circulația aerului cald, precum și inscripția în limba latină: “Lentiarion”. Acesta este, probabil, numele unei clădiri ce avea rol de vestiar, loc unde se țineau prosoapele de in folosite la terme.

Continuând parcursul în jos, vei ajunge chiar în fața intrării în Portul Comercial. Chiar în acel sens giratoriu vei putea observa ruinele unei basilici creștine de secol VI e.n. Remarcă forma circulară a altarului care s-a păstrat până azi.

Dacă după această scurtă introducere în istoria Tomisului antic te simți îndemnat să afli mai multe, gândește-te și la acest tur tematic: Poveștile anticului Tomis.

Drumul până la Cetatea Histria, prin frumoasa și întinsa stepă dobrogeană, este în sine o atracție. Traseul ce urmărește localitățile Tariverde și Nuntași, deși este cu 10 km mai lung decât cealaltă variantă, este mai accesibil cu mașina.

Acum te afli în zona celui mai vechi oraș de pe teritoriul României. Cum te simți știind asta? Poate ești curios de ce au ales grecii veniți din Milet (Asia Mică) să se stabilească aici în secolul VII î.e.n. Ei bine, lacul Sinoe pe care îl poți observa în apropiere, este un fost golf al Mării Negre. Așadar, grecii aveau motive întemeiate să se stabilească aici.

După cum vei vedea când te vei plimba pe stăzile anticului oraș, cetatea respecta inițial modelul de organizare grecesc, având o zonă sacră și una civilă. Printre zeitățile adorate de greci aici erau Zeus, Apolo și Afrodita.

În perioadă romană, suprafața Histriei se reduce la doar 7 ha, din cele 70 de ha pe care le-a avut inițial. Totuși, perioada este urmată de înflorire culturală și economică. Din această perioadă vei putea observa drumul principal, piața orașului, termele și mai multe bazilici importante.

Rezervă-ți timp să vizitezi și muzeul. Acolo vei descoperi numeroase vestigii antice scoase la lumină de sub ruinele cetății. Remarcă în muzeu fațada templului grecesc din oraș, precum și placa imensă pe care erau gravate numele importante ale cetății. În plus, observă și stema orașului, vulturul călare pe delfin, stemă ce se regăseste pe primele monede bătute aici. De fapt, acestea sunt primele monede emise de pe teritoriul țării noastre.

Ești curios să aflii și mai multe detalii despre această cetate pentru a pleca în tur mai informat? Citește articolul “Histria – Preastralucita cetatea a Dobrogei de azi”

Îți recomand ca aici să faci o pauză la restaurantul amplasat chiar lângă sit-ul arheologic. Poți comanda preparate din pește, dar nu numai. De asemenea, aici poți vizita și Crama aflată în acceași incită. Nu uita să te urci în foișor, de unde vei putea face poze panoramice grozave.

Acum fii pregătit de următoare descoperire de pe pământul dobrogean!

Bine ai venit în inima Dobrogei. În acest moment te afli pe teritoriul cândva controlat de cetatea Ulmetum. Ceea ce poți observa ca turist sunt ruinele fortificației romano-bizantine din secolele IV-VI e.n. Totuși, istoria Ulmetumului este mult mai veche.

De fapt, arheologii au scos la lumină inscripția ce menționează anul 140 e.n. și numele așezării, Vico Ulmeto. Așadar, fortificația și-a început existența sub formă de comună rurală.

Cetatea a suferit mai multe distrugeri din partea barbarilor huni sau goți. Totuși, comerțul cu grâne de aici a continuat să înflorească. Perioada Iustianiană (527 e.n.-565 e.n.) este o perioadă de refacere pentru mai toate cetățile dobrogene, inclusiv pentru Ulmetum. Având în vedere că cetatea se afla amplasată la intersecția mai multor drumuri importante, cele ce legau Dobrogea de la nord la sud și de la est la vest, s-a investit mult în refacerea fortificației.

Acum, ca turist, poți observa clar zona de incintă a cetății, sub forma unui triunghi dreptuncghic cu ipotenuza curbată. De asemenea, poți remarca și cele 3 turnuri rotunde de colț, cele 2 porți sub formă de U, și cele 6 turnuri dreptunghiulare. Toate acestea sunt ruinele cetății refăcute în perioada Iustiniană. Totuși, această refacere nu durează mult, pentru ca la final de secol VI e.n. sau început de secol VII e.n., cetatea să fie abandonată aproape complet.

Imperiul Roman putea doar să își mai imagineze grandoarea vremurilor de altă dată.

Dupa ce te odihnești puțin pe dealul pe care a dăinuit de secole această bătrână cetate, pornește la drum către ultima atracție a acestui tur!

Dobrogea Centrală, cu peisajul brăzdat de bătrâne calcare jurasice și șisturi verzi, cele mai vechi roci de suprafață din țară, oferă priveliști unice. Unul dintre cele mai frumoase moduri de a încheia un tur prin nordul județului Constanța este prin a vizita Peștera Casian din Podișul Casimcei.

După ce vei ocoli Rezervația Geologică Cheile Dobrogei, unde te invit să revii pentru o excursie, vei ajunge din localitatea Târgușor pe versantul drept al văii Casimcea.

După ce parcurgi un scurt drum de țară, ajungi în fața Mănăstirii Sf. Ioan Casian. Odată intrat în curtea acesteia vei zări indicatorul la dreapta ce îți arată drumul către peșteră. După cei vei coborâ aprox 100 de m, ajungi într-un punct de unde poți admira o frumoasă panoramă asupra lacului Casian, un lac de acumulare, și a văii Casimcea.

Coborând și mai mult pe poteca pietruită, vei putea remarca 4 grupuri de stânci calcaroase, ce imită forma unor turnuri. În al 3-lea “turn”, la o înălțime de 40 de m, se află Peștera Casian, descoperită în 1984-1985.

După ce vei urca scara metalică ce te va aduce în peșteră, vei putea observa sala mare, de 9,7 m lungime. Din această sală se deschid alte 3 galerii, în față, la stânga și la dreapta. Galeria din stînga are 13,5 m lungime iar cea din dreapta are 37,5 m lungime. Cercetările arheologice desfășurate aici au scos la iveală ceramică romano-bizantină, ceramică aparținând culturii Babadag și chiar culturii neolitice Gumelnița.

Interesante sunt și inscripțiile găsite aici, atât în partea din dreapta intrării, cât și în cea din stânga. Aceste inscripții, datând din sec. X-XI e.n., conțin litere, cruci de diferite mărimi și câteva alte semne încă nedescifrate. De fapt, arheologii au ajuns la concluzia că inițialele “K N” de pe peretele din dreapta intrării ar însemna “Doamne, învinge!”. Astfel, se pare că această peșteră a servit drept chilie monahală mai multor călugări.

După vizitarea peșterii, fă-ți timp să admiri frumosul relief dobrogean, precum și plantele de stepă ce acoperă acest pâmânt!

În drumul tău înapoi la Constanța ai ocazia să observi și mai bine întinsele câmpuri dobrogene și poate chiar să prinzi un apus de poveste.

Rămâi cu bucuria de a-ți cunoaște trecutul, precum și zone geografice inedite. Dar nu te opri aici. Dobrogea mai are încă multe să-ți povestească!