Curtea Veche București – Punctul zero al capitalei

Curtea Veche din București este nucleul de unde s-a format orașul de azi. Este punctul zero, locul unde a avut loc geneza orașului.

Totuși, în ciuda semnificației sale istorice, astăzi zace în ruină și nepăsare.

Locul de unde avem prima atesare documentară a orașului București, de la 20 septembrie 1459, stă să cadă.

Este trist să vezi cum istoria orașului se stinge încet, dar sigur.

Dar, chiar și așa, care este povestea Curții Vechi din București? Când a fost construită și de către cine?

Ce evenimente remarcabile au avut loc aici?

Citește mai jos pentru a afla ce face acest loc din București atât de special!

Când a fost construită Curtea Veche din București?

Istoria Curții Vechi începe înainte de Vlad Țepeș. În această zonă s-ar fi aflat Cetatea Dâmboviței, o fortificație asociată cu domnia lui Mircea cel Bătrân. Poziția nu era aleasă întâmplător.

Așezarea se afla pe malul Dâmboviței și controla un important drum comercial al vremii. Acest nucleu medieval avea să contribuie la dezvoltarea viitorului București.

În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș a consolidat aici reședința domnească. La 20 septembrie 1459, el a emis din București un document care conține una dintre cele mai cunoscute atestări ale orașului.

Curtea Domnească a continuat apoi să se dezvolte timp de câteva secole. A fost extinsă și refăcută de mai mulți domnitori. O transformare importantă a avut loc în timpul lui Constantin Brâncoveanu.

La sfârșitul secolului al XVII-lea, vechea cetate medievală devenise deja o reședință domnească amplă și reprezentativă. Astăzi, ruinele Curții Vechi păstrează urmele acestor etape succesive din istoria capitalei.

👉Află mai multe despre Curtea Veche și multe alte atracții în acest tur ghidat București!

Ce clădiri cuprindea ansamblul de la Curtea Veche București?

Dacă privești astăzi ruinele de pe Strada Franceză, este greu să-ți imaginezi cât de mare era, de fapt, Curtea Domnească.

În perioada sa de maximă dezvoltare, ansamblul ocupa aproximativ 25.000 de metri pătrați.

Vorbim despre o adevărată reședință domnească, nu despre un singur palat. Curtea se întindea peste o bună parte din actualul Centru Vechi. Zidurile sale urmau aproximativ traseul străzilor de astăzi Șelari, Gabroveni, Șepcari și Covaci, iar spre sud ajungeau în apropierea Dâmboviței.

În interior se aflau palatul domnitorului, palatul doamnei, locuințele familiei domnești, biserici și clădiri administrative. Existau și spații pentru instituțiile țării, precum Visteria și Logofeția. Ansamblul avea grajduri, dependințe, spații pentru slujitori și diferite construcții gospodărești. Curtea era protejată de ziduri, iar accesul se făcea prin porți controlate. Practic, aici se concentra o bună parte din viața politică și administrativă a Țării Românești.

Perioada de apogeu a venit în timpul lui Constantin Brâncoveanu. Palatul a fost extins, iar sala tronului ajunsese la aproximativ 300 de metri pătrați. Spre Dâmbovița au fost amenajate terase, iar Curtea Domnească avea și grădini întinse. În zona actualelor străzi Covaci și Șepcari exista o grădină domnească, amenajată încă din secolele XV–XVI. Aici se afla și un foișor pentru odihna domnitorului. În vremea lui Brâncoveanu, grădina era întreținută după principii horticole de inspirație italiană, iar vechiul foișor din lemn ar fi fost înlocuit cu unul din piatră.

Este interesant să privești actualul Centru Vechi având în minte această imagine. Când mergi astăzi pe Covaci, Șepcari sau Șelari, treci prin zone care făceau parte din Curtea Domnească sau se aflau chiar lângă zidurile sale. Ce vedem astăzi pe Strada Franceză reprezintă doar o parte din uriașul complex de odinioară. O bună parte a vechii curți se află acum sub străzi și clădiri construite în secolele următoare.

👉Vezi și – Obiective turistice București pe care să nu le ratezi!

Legătura dintre Biserica Sf. Anton și Curtea Veche din București

Biserica Sf. Anton nu se afla întâmplător lângă Curtea Veche. Cunoscută și drept Biserica Domnească, aceasta făcea parte din ansamblul Curții Domnești și era lăcașul de cult al familiei domnitoare.

A fost construită în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Mircea Ciobanul, și este considerată cea mai veche biserică din București păstrată în forma sa originală. În timp ce palatele și celelalte clădiri ale Curții au dispărut aproape complet, biserica a supraviețuit până astăzi.

Importanța ei era însă mult mai mare decât cea a unei simple biserici aflate lângă palat. Timp de aproximativ două secole, aici au fost unși mai mulți domnitori ai Țării Românești, înainte de a-și începe oficial domnia. Biserica a fost astfel martora unora dintre cele mai importante ceremonii ale Curții.

Numele de Sfântul Anton a devenit dominant mai târziu, după dispariția unei alte biserici din apropiere, în urma marelui incendiu din 1847. Astăzi, Biserica Sf. Anton este unul dintre puținele locuri în care poți vedea încă o construcție autentică ce făcea parte din vechea reședință domnească.

👉Află mai multe despre Biserica Sf. Anton București!

Cât timp a supraviețuit Curtea Domnească din București?

Curtea Domnească a rămas unul dintre centrele puterii din București timp de aproape trei secole. De la fortificațiile medievale dezvoltate în secolul al XV-lea, complexul a trecut prin numeroase extinderi și reconstrucții.

Perioada sa de apogeu a fost în timpul lui Constantin Brâncoveanu. La începutul secolului al XVIII-lea, Curtea devenise o reședință impresionantă, cu palate, biserici, grădini și clădiri administrative.

Declinul a venit treptat în secolul al XVIII-lea. Războaiele, ocupațiile străine, incendiile și cutremurele au afectat serios ansamblul. După marele cutremur din 1738, Curtea a avut nevoie de reparații importante, iar în deceniile următoare și-a pierdut treptat rolul de reședință principală.

În 1775, Alexandru Ipsilanti a construit o nouă reședință domnească pe Dealul Spirii. Din acel moment, vechiul complex a început să fie cunoscut drept Curtea Veche, pentru a-l diferenția de noua Curte Domnească.

Finalul a venit la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

O mare parte din terenurile și clădirile Curții Vechi au fost parcelate și vândute, iar peste fostul ansamblu au început să apară case și prăvălii. Orașul a crescut practic peste vechea reședință a domnitorilor. Tocmai de aceea, ceea ce vedem astăzi pe Strada Franceză reprezintă doar o mică parte din Curtea Domnească de odinioară.

Lucruri mai puțin știute despre Curtea Veche din București

Una dintre cele mai interesante povești este legată chiar de Vlad Țepeș. Deși imaginea sa este promovată turistic mai ales în legătură cu Castelul Bran, Bucureștiul are o legătură istorică mult mai directă cu domnitorul.

Vlad Țepeș a avut aici o reședință domnească și a întărit cetatea existentă. Tot din București a emis, la 20 septembrie 1459, celebrul document în care apare una dintre primele mențiuni ale orașului. În schimb, nu există dovezi că Vlad Țepeș ar fi locuit la Castelul Bran. Asocierea dintre Bran și Dracula este în mare parte rezultatul promovării turistice moderne.

Și dimensiunea Curții poate surprinde. Ruinele pe care le vedem astăzi reprezintă doar o mică parte din fosta reședință. În perioada de apogeu, complexul ajunsese la aproximativ 25.000 m², adică o parte considerabilă din actualul Centru Vechi. Curtea avea palate, biserici, clădiri administrative, grădini și chiar un foișor domnesc.

Mai târziu, după abandonarea reședinței, terenul a fost parcelat și orașul s-a construit peste el. Așadar, când mergi astăzi pe străzile din jurul Curții Vechi, o parte din Bucureștiul medieval se află încă sub pașii tăi.