Cetatea Argamum, Capul Doloșman – Ce vei descoperi aici?
Cetatea Argamum te va surprinde cu fiecare vizită.
Ce moment mai potrivit decât atunci când ești în vacanță pentru a descoperi fragmente din comorile istoriei și a te bucura de peisaje inedite?
Unde?
La Capul Doloșman, în imediata apropiere a localității Jurilovca, din jud. Tulcea.
În această arie strict protejată ce face parte din Parcul Național Delta Dunării vei descoperi sit-ul arheologic al cetății ce se crede a fi prima așezare de pe teritoriul țării noastre: cetatea Argamum.
Așadar, cetatea Argamum, numită la origini Orgame, reprezintă un obiectiv turistic din Dobrogea pe care nu trebuie să îl ratezi.
De fapt, îți recomand să îți rezervi o zi pentru vizitarea întregii zone de pe teritoriul comunei Jurilovca. Comunitatea de ruși-lipoveni din Jurilovca te va încânta prin diversitatea preparatelor culinare de pește și gospodăriile tradiționale.
Despre Jurilovca aș putea vorbi mult, fiind locul meu de suflet, dar abia aștept să îți dezvălui detalii impresionante despre sit-ul arheologic al cetății Argamum, aflat la doar 7 km de Jurilovca!
👉 Vezi și – Festivalul Borșului Lipovenesc de Jurilovca 2024!
👉 NOUTATE!!
Tur AUDIO cetatea Argamum
Am lansat, în premieră, un tur AUDIO al cetății Argamum. Este un tur inedit, pe care îl poți face doar cu telefonul. Asta înseamnă că te poți plimba prin cetate ascultând poveștile veacurilor apuse. Nimic nu se compară cu o vizită ghidată și de acum înainte ai acest tur extraordinar la îndemână!
📣 Vezi tur AUDIO cetatea Argamum!
Puncte cheie ale unei vizite la Argamum
Dar înainte, îți ofer aici câteva informații scurte și concise despre această frumoasă cetate:
Cetatea Argamum s-a numit la început Orgame și a fost construită la Capul Doloșman de către grecii veniți din Milet la început de secol VII î.e.n. Este demn de remarcat faptul că toate dovezile indică anii 670-660 î.e.n. ca și perioadă de întemeiere. Acest lucru face din Argamum prima așezare greacă de pe teritoriul țării noastre.
Cetatea a fost locuită între secolele VII î.e.n. și până în sec. VII e.n. Începând cu sec. II e.n., cetatea cade sub stăpânire romană și este abandonată cel mai probabil din cauza atacurilor avaro-slave, a decăderii Imperiului Roman de Răsărit și a colmatării golfului Mării Negre cu cordoane de nisip, formând astfel lacul Razelm.
În perimetrul de 2,5 ha care a fost cercetat arheologic s-au descoperit numeroase vestigii antice din oate epocile de locuire, de la epoca greacă arhaică până la cea romană târzie. Este impresionantă descoperirea la Argamum a celui mai vechi mormânt grecesc din tot bazinul Mării Negre, Tumulul Heroon. Acesta a fost cel mai probabil mormântul întemeietorului cetății și datează din perioada 640-630 î.e.n. Movila de pământ e vizibilă și azi la vest de cetate. Ceea ce vei vedea la Argamum în prezent ca și turist sunt ruinele cetății romane târzii, refăcute în sec. V e.n., pe timpul împăratului Iustinian.
Când a fost construită cetatea Argamum?
Locuirea la Capul Doloșman are rădăcini foarte îndepărtate. De fapt, s-au descoperit urme chiar din sec. XIII î.e.n, din epoca fierului și vestigii aparținând culturii Babadag. Bineînțeles, nu este de mirare că acest promontoriu stâncos a fost ales din vremuri imemoriale ca vatră. Faleza calcaroasă, ce în partea ei nordică poate atinge până la 55 m, a reprezentat ieșirea la Marea Neagră pentru o perioadă lungă de timp. Apele golfului Hamyris spălau baza de gresii și calcare jurasice ale falezei, oferind un spațiu adecvat locuirii.
Acest lucru au observat și grecii veniți din Milet, Asia Mică, la început de secol VII î.e.n. Toate dovezile scoase la lumină de cercetările arheologice, printre care și un tumul funerar deosebit, indică spre anii 670-660 î.e.n ca fiind perioada de fondare a cetății.
Dacă lucrurile stau așa, atunci cetatea Argamum, numită la fondare Orgame, devansează ca vechime Histria cu cel puțin o generație, fiind prima așezare greacă de pe teritoriul țării noastre. Interesant este că această cetate este prima menționată într-un izvor antic, în lucrarea “Periegesis” a lui Hekatoios din Milet, la finalul sec. VI î.e.n.
Întinsă pe o arie de 100 ha, fosta Orgame zace în prezent sub dărâmăturile de epocă romană și sub valurile de pământ ce s-au așternut deasupra ei de-a lungul veacurilor. Aproximativ 15% din suprafața cetății a fost cercetată sistematic de la identificarea acesteia în 1916 de către Vasile Pârvan.
În cele 2ha și jumătate din cetatea Argamum în care s-au realizat săpături arheologice au fost descoperite numeroase urme de locuire din toate perioadele Antichității și până la începutul Evului Mediu.
Împreună cu fortificația de pe insula Bisericuța, aflată la 2,5 km est de Capul Doloșman, Orgame a vegheat apele Mării Negre cu strășnicie. Pe insula Bisericuța au fost descoperite urme de locuire începând cu sec. V î.e.n și până în Evul Mediu timpuriu. Materialul arheologic recoltat de acolo provine în cea mai mare parte din epoca romană târzie (sec. IV – VI e.n.)
Care a fost imaginea Orgamei în epoca arhaică?
Epoca arhaică, cuprinsă între sec. VIII – V î.e.n., a fost caracterizată de răspândirea coloniilor grecești pe coastele Mediteranei și ale Mării Negre. Lipsa de pâmânt a populației grecești din ce în ce mai numeroase, precum și dorința lor de afirmare a dus la debarcarea pe acest țărm dobrogean a mai multor corăbii grecești, milesiene, în sec. VII î.e.n. Dar care este imaginea pe care o avem despre viața ce forfotea aici acum 2700 de ani în urmă?
Urmele de locuire la cetatea Orgame din epoca arhaică descoperite de arheologi sunt reprezentate de două locuințe de suprafață, podite, cu vatră și două cuptoare artizanale.
Acestea se află amplasate de-a lungul falezei și datează din sec. VI î.e.n, demonstrând interesul localnicilor pentru producția ceramică. Având în vedere că orașul roman s-a suprapus peste cel grec, în multe zone presupunând distrugerea celui din urmă, rămâne necropola (sectorul de morminte) să ne ofere mai multe detalii despre locuirea în epoca arhaică.
Sectorul arhaic al necropolei, aflat în nord-vestul cetății a scos la iveală imaginea unei ere înfloritoare.
Inventarul arheologic este preponderent ceramic, cu amprente ale unor importante centre comerciale ale vremii: Milet, Samos, Chios etc. Stilul Wild Goat în care a fost realizată ceramica indică proveniența acesteia din estul Greciei. Denumirea stilului provine de la utilizarea motivului caprei sălbatice ca element decorativ pe vasele ceramice.
Așadar, ceramica descoperită aici a fost amplasată pe același plan cronologic cu descoperirile realizate pentru aceeași perioadă în cetățile nord pontice, în insulele egeene, Mediterana centrală și Asia Mică.
Tumulul Heroon de la cetatea Orgame/ Argamum
În zona necropolei tumulare grecești (sub formă de movile) s-au realizat începând cu 1990 numeroase cercetări sistematice. Între anii 1995-1997 a fost identificat și cercetat un mormânt aparte, denumit Tumulul Heroon.
Acesta s-a dovedit a fi cel mai vechi mormânt grecesc atestat istoric în tot bazinul Mării Negre.
Descoperirea și datarea acestui mormânt în perioada 640-630 î.e.n confirmă o dată în plus ridicarea cetății Orgame ca primă colonie grecească în vestul bazinului pontic.
Tumulul este de fapt un mormânt de incinerare pe rug ce a aparținut, cel mai probabil, conducătorului cetății. Supranumit și Mormântul Întemeietorului (Heroon, din limba greacă), acest loc a fost timp de aprox. 400 de ani spațiu pentru depunerea de ofrande, dispunând de un altar și decorații dedicate eroilor.
Aceasta poate fi observat și în prezent, la vestul incintei romane, sub forma unei movile de pământ ieșite în relief.
Ce alte descoperiri de epocă arhaică au mai avut loc în cetatea Orgame?
Vesela descoperită pentru aceată epocă este sumar decorată. De fapt, majoritatea acesteia era importată din alte centre importante ale lumii arhaice.
Se remarcă farfuriile, cupele decorate cu benzi, bolurile decorate cu păsări, cratere (vase mai mari pentru vin sau ulei), opaițe etc. De asemenea, au fost descoperite amfore folosite pentru depozitarea vinurilor sau uleiurilor cu origine din Anatolia. Se pare că importul produselor originare din Grecia propriu-zisă a început la final de sec. VII î.e.n.
Inventarul monetar al cetății Argamum nu este deloc de neglijat. Se remarcă monedele sub forma vârfurilor de săgeată, puse în circulație în a doua jumătate a sec. VI î.e.n – prima jumătate a sec. V î.e.n. Se consideră că aceste vârfuri de săgeată erau folosite în scop monetar înainte de apariția monedelor. Sunt foarte asemănătoare delfinașilor olbieni, monede zoomorfe de bronz folosite în Grecia Antică și zona bazinului Mării Negre.
De fapt, și vârfurile de săgeți cu scop monetar au fost idenificate în zona litoralului vestic al Mării Negre și Olbia (vestită pentru delfinașii olbieni – monede primitive sub formă de delfin). Istoricii le-au atribuit triburilor tracice sau chiar Histriei, având marca roții pe unele dintre ele. Există ipoteza conform căreia însăși cetatea Orgame putea să fi emis aceste monede primitive. A fost luată în considerare existența minei de cupru de la Altân Tepe, din relativa apropiere a cetății.
Din cauza denivelărilor naturale ale teritoriului și reamenajărilor urbanistice, reperele arheologice nu pot fi urmărite sub forma unui strat omogen. Totuși, lucrările de cercetare au scos la iveală și numeroase alte vestigii din perioada clasică și elenistică a cetății.
Cum a evoluat cetatea Orgame (Argamum) în epoca clasică și elenistică?
Au fost descoperite mai multe puncte de locuire din sec. V-II î.e.n, perioada coresponzătoare epocilor clasică și elenistică. Totuși, nu au fost identificate vestigii istorice ale unor amenajări portuare, agora (piața orașului), fântâni publice, sanctuare sau amfiteatre.
Edificiile identificate sunt de factură modestă, aflate fie la suprafața solului, fie îngropate în pământ.
Arheologii au ajuns la concluzia că aceste clădiri aveau ziduri de piatră sau chirpici, iar pământul galben era folosit ca liant. Tencuiala era cel mai probabil din argilă. Îți poți imagina o astfel de clădire cu tavan din împletituri de nuiele sau stuf și podea acoperită cu pământ amestecat cu piatră măcinată și calcar sau pavată cu plăci de calcar?
În pereți au fost descoperite niște nișe sau scobituri, cel mai probabil pentru susținerea vaselor de iluminat. Din păcate, nu s-au descoperit piese de mobilier, deoarece au fost realizate din material perisabil, lemn de exemplu.
Ceramică descoperită la Orgame din epoca clasică și elenistică
Pe lângă imaginea clădirilor din această epocă, cercetările au scos la lumină numeroase fragmente ceramice ale unor vase importate aici. Astfel, au fost descoperite fragmente ceramice decorate cu figurine roșii, cu firnis negru, ceramica de tip West Slope, o cermică fină greacă de culoare neagră, sau ceramică cu decor în relief.
Amforele descoperite din această perioadăă poartă ștampila unor centre comerciale importante în acea perioadă: Thasos, Rhodos, Cnidos sau Heracleea Pontică.
Datorită descoperirii și a unor cuptoare de ceramică în incinta cetății, se poate crede și că unele tipuri de ceramică ar fi putut fi produse local. S-au remarcat și vasele decorate brun-maro, realizate din argilă și pietriș, mai puțin fine, ce ar fi putut avea origini getice.
Tot din această epocă greacă a fost descoperită o piesă de piatră care aparținea unei instalații manuale de măcinat grâul. Ocupațiile locuitorilor au ieșit la iveală și în urma descoperirii unor cârlige de bronz și a unor greutăți de pescuit. Așadar, agricultura și pescuitul făceau parte integrantă din viața locuitorilor Orgamei.
Cercetările efectuale la necropola greacă au dezvăluit alte numeroase fragemente ceramice, inele de bronz sau chiar bijuterii de argint.
Totuși, epoca elenistică se stinge încet, lăsând locul epocii stăpânirii romane asupra bazinului Mării Negre și al Mediteranei.
Stăpânirea romană se instalează și la Capul Doloșman.
În urma unei inscripții descoperite în zona Histriei care menționa hotarul histrian și domeniul argamensilor, se crede că Argamum a fost întemeiată de romani pe ruinele fostei Orgame grecești.
Orgame devine cetatea Argamum în epoca romană
Nu încape nicio urmă de îndoială că secolele I-II e.n. au făcut ca întregul bazin al Mării Negre să devină un loc roman, la fel ca și Marea Mediterană. Astfel, și Orgame a intrat sub influența romană.
Totuși, puține urme de locuire au fost identificate pentru perioada secolelor II-IV e.n.
Acest lucru poate sugera o decădere a vieții orășenești, probabil din cauza unui interes mai puțin intens al administrației romane față de acest spațiu. Dar există și o altă explicație pentru lipsa vestigiilor istorice din acea epocă.
Se pare că atunci când a avut loc marea refacere Iustiniană, în sec V e.n., au fost rase edificiile mai vechi pentru a crea spațiu noilor construcții.
Multe blocuri de piatră au intrat în compoziția noilor ziduri iar incinta a fost refăcută. În urma acestui interes sporit față de cetățile de la Marea Neagră, Argamum a devenit un important punct de apărare al limesului roman.
Tot în acea perioadă au fost săpate două șanțuri de pământ ce contribuiau la apărarea împotriva hoardelor de triburi migratoare.
Aceste șanțuri sunt vizibile și astăzi în zona vestică a cetății. Întreaga așezare se restrânge la doar 2,5 ha, din rațiuni defensive.
Edificiile cercetate din această perioadă au mai multe încăperi și dependințe. Zidurile acestora erau din calcar, podelele erau pavate tot cu dale din calcar iar acoperișul era de țiglă. Pentru construcțiile mai importante, respectiv bazilicile sau zidul de incintă, a fost folosit mortarul pe bază de nisip și var.
Străzile cetății erau consolidate cu piatră mărunțită pe pat de lut.
Ce descoperiri importante s-au făcut la cetatea Argamum din epoca romană?
Din perioada următoare refacerii Iustiniene au fost descoperite patru bazilici paleocreștine, bazilica a patra având chiar o amenajare subterană.
În una dintre cele mai înalte zone ale promontoriului se poate vedea foarte clar și astăzi incinta bazilicii principale din cetate, dotată cu bazin de botez și pavată până în prezent cu piatra originală.
Mai mult, au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, monede, obiecte de sticlă, ustensile de os sau metal sau chiar obiecte de îmbrăcăminte.
Ceramica descoperită din perioada romană timpurie sugerează legături comerciale cu Asia, Levantul și Africa de Nord. După sec. IV e.n. încep să apară la Argamum produse egeene și pontice.
Din sec. V e.n. au fost descoperite produse ceramice având inscripționate cruci sau alte semne religioase.
În partea vestică a cetății, în direcția spre Jurilovca, se poate identifica ușor poarta principală de acces în cetate.
Când se încheie locuirea la cetatea Argamum?
Atacurile avaro-slave din sec. VII au marcat profund teritoriul dobrogean. Majoritatea cetăților romane cad sub sabia năvălitorilor iar locuitorii părăsesc zidurile, acum sparte, ale orașelor.
Astfel, nici cetatea Argamum nu scapă de acest viitor sumbru.
Golful Mării Negre se închide încet, încet cu cordoane de nisip, iar poziția strategică a cetății începe să fie din ce în ce mai depreciată.
Locuitorii se retrag mai în interiorul ținutului, lăsând în urmă un oraș ce cândva a strălucit pe malul mării. Navigația devine greoaie, Gura Portiței fiind locul de trecere al navelor din Marea Neagră în proaspăt-formatul lac Razelm.
De fapt, ultima mențiune cu privire la cetatea Argamum este din sec. XVII. Acest document face referire la fortificația de la Babadag ce trebuia să facă față atacurilor cazacilor ajunși până la Gura Portiței.
Așadar, cetate de legendă pentru Dobrogea, Argamum rămâne o atracție turistică de o monumentală importanță istorică și culturală.
Desigur, mai mult interes merită să-i fie acordat acestui spațiu ce a servit drept vatră pentru prima așezare atestată documentar a țării noastre. Multe dintre vestigiile descoperite aici se află în Muzeul de Istorie și Arheologie Tulcea sau sunt răspândite prin alte muzee din țară.
Deoarece în cetate nu dispui de panouri informative, ține la îndemână aceste informații. Te vor ajuta să îți imaginezi mai bine lumea antică ce fremăta de viață la Capul Doloșman în urmă cu aproape două milenii.
Iar dacă tot ajungi la cetatea Argamum, să-ți dau un pont: nu rata o plimbare pe sub stâncile Capului Doloșman. Plajele pietroase cu vegetație luxuriantă sunt un adevărat spectacol!
Naomi Vedinas
Am reunit aici, sub forma "Turistului Liber", pasiunea mea pentru povestile trecutului, aprecierea pentru obiceiurile locale si placerea de a calatori. Sunt Naomi si te invit sa experimentezi un altfel de turism, un turism liber, bazat pe cunoastere.
Multumim pentru articolele minunate!
Mulțumesc! De un real ajutor informația!